2 aprilie 2010

30.03.2010

Pot spune ca a fost GEN-ial,am vazut alta lume...am vazut ce inseamna sa suferi cu adevarat si sa te chinui sa traiesti...cu diferite defecte.O lume in care eu nu am mai intrat,pot spune ca am fost protejata de acesta lume...iar acum,cand m am aflat acolo am simtit ca eu chiar am totul si ca ''suferinta'' mea nu este nici pe sfert cat a a celor copilasi.
Sa incep cu inceputul....o simpla zi de Marti in care nu as fi facut ceva nou...s a transformat intr o zi plina de emotii si de multe descoperiri.Am mers cu diriga...eu si inca 4 colegi la un orfelinat,orfelinatul ''Harap Alb'' unde le am dus unor copii pungute cu dulciuri,copii cu foarte mari dificultati.Pe drum am descoperit ca diriga noastra nu era chiar asa de rea cum parea,nu era acea scorpie fara inima care nu avea nici o legatura cu realitatea....este si ea doar un omulet,care pe langa fizica poate oferi si multa iubire si poate face lucrurile cu drag....a fost pur si simplu diferita poate din simplul fapt ca a iesit din liceu...poate ca s a simtit altfel in afara liceului....si poate ca asa este ea de obicei nu ca in timpul orelor unde devine iar ''profa enervanta de fizica,care ne mai ia si pauzele''.....
Am ajuns acolo toti cu zambetul pe buze si am plecat toti cu un defect:)) pot spune ca ceva in noi a fost traumatizat de la ce vazusem...eu una pur si simplu nu am rezistat si am inceput sa plang....pentru ca pana in acea zi eu nu realizam ca am tot ceea ce imi doresc...si ca nu am de ce sa ''sufar'' si pur si simplu trebuie doar sa profit de tot ceea ce mi se ofera...pentru ca am sansa asta...ei din pacate nu o au...si nici nu o vor avea vrodata deoarece starea lor este foarte avansata si nu isi vor reveni niciodata,nu au nici un viitor....
Da...a fost o imagine foarte foarte dura,pentru toti...diriga vorbea cu ei,ii mangaia...era atat de implicata in cat ne a uimit...chiar pe toti.Nu am fi vazut o asa niciodata.
Spre surprinderea mea...cred ca dupa acea zi...am inceput sa apreciez mai mult tot ceea ce am,sau cel putin asta incerc sa fac...pentru ca s a rupt ceva in mine,ceva ce mi a provocat chiar si niste ganduri gen....''mai bine eram eu in locul lor si ei sa fi fost toti ok''...dar asta este impsibil,din pacate.
Si uite asa...o alta simpla zi...s a transformat intr una speciala,plina de emotii,care mereu va ramane tiparita in mintea mea exact ca acea zi de JOI:x.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu