7

Din simplul motiv ca este 7.
Este o cifra care a inceput sa ma bantuie.:))
O cifra pe care am descoperit o intr o simpla zi de Joi,7.01.2010.
O cifra care reprezinta numarul destinului meu.
O cifra care a facut un joc de rummi mai interesant
O cifra care reprezinta luna in care m am nascut.
O cifra care era pe dulapul unei prietene =))
.
.
.
Pentru ca este 7 si atat.



Şapte parc-ar fi o coasă
Mititică, netăioasă...
Şapte zile sunt, surori,
Trec ca şirul de cocori.

Sa nu uiti...

Sunt foarte multe de spus,iar timpul nu imi prea permite...poate din cauza ca este doar 3 dimineata si ma macina atatea.Nu am somn,incerc sa ma grabesc...chiar daca stiu ca dupa ce voi termina de scris nu ma voi putea odihni sau cel putin nu cu cate am pe suflet...
Voi incepe cu ''imi este dor''...si voi continua cu ''regret'' si voi termina cu ''te iubesc,dar poate asa este mai bine''.Nici macar nu stiu cand mi a fugit inima...dar stiu ca a fugit la tine,intr un loc sigur,departe de toate rautatile...
Ar mai fi un singur lucru pe care as mai indrazni sa ti l cer...si pe care nu mi l vei da...pentru ca deja esti prea departe,deja dispari incet incet,de tot...un lucru frumos,simplu,o prietenie...care a fost si trebuia sa mai fi indiferent de ce s ar fi inatmplat....
Sper,ca nu vei vedea aceasta ''scrisoare''....nu stiu de ce, poate pentru ca nu vreau sa te fac sa ti aduci aminte de mine.
E o nebunie curata sa vreau si sa nu pot sa te ating ! Cred ca, daca te as vedea acum, as muri de fericire.
De cate ori am incercat sa fac un pas spre fericire,am cazut...poate din cauza ca imi era frica sa vad ce va urma...poate mi a fost frica de prea multa fericire sau poate stiam ca numai tristetea este de partea mea...si am vrut doar sa te protejez.
Oare cine va mai fi langa mine sa ma trezeasca la realitate??
As vrea sa te sun...dar nu pot,am inteles ca ai vrut sa te las in pace,si inteleg.Cel mai mult duc lipsa converstiilor lungi...in care chiar ma simteam bine,simteam ca sunt eu si ca contez.
Mi a mai ramas ceva....O seara,un parc,un lac,un cer innorat...o zi speciala si o melodie.
Si cate as mai avea de spus,cate ganduri vin siroaie...doar ca sunt presata,este o tensiune enorma acum,aici...sunt presata de prea multe amintiri,de prea multe lucruri chiar GEN-iale...doar ca fara tine,fara noi...chiar si fara prietenia noastra....va fi totul ceva mult prea simplu...pentru mine.

''O sa fie bine''

Aceeasi replica invechita....
Spunem mereu ceva ce ne ridica...ce ne face dupa parerea noastra sa trecem peste,''o sa fie bine'' consider ca e replica mea,cand se intampla ceva...spun asta,chiar daca stiu ca nu va fi chiar bine,nu mereu poate fi bine.
Cad....ma ridic...tot ce imi spun e rabdare si mereu apare aceeasi placa ''O sa fie bine'',o placa care s a uzat,este prea folosita,deja,parca cand spui asta...sti ca nimic nu va mai fi bine...si o spui in continuare cerzand ca...totusi....
Si in momentele in care vreau sa ajut,spun asta,cand se afla cineva intr o situatie neplacuta ii spun simplu ''O sa fie bine''...da de parca ar fi bine daca spun eu asta.Doar ca asa...ti se pare ca treci mai repede peste...ti se pare ca daca spui asta chiar asa va fi.
Simplu...crede in ceea ce spui si...''O sa fie bine''.